Ministerul pentru viitor - Kim Stanley Robinson

„O epopee tumultuoasa despre schimbarile climatice si despre eforturile umanitatii de a schimba cursul evenimentelor inainte de a fi prea tarziu.“

Polygon

Una dintre cartile preferate ale lui Barack Obama

De la scriitorul vizionar al TRILOGIEI MARTE, o imagine tulburator de verosimila a unui viitor iminent

In baza Acordului climatic de la Paris din 2025, se creeaza Ministerul pentru Viitor, ce are ca misiune apararea tuturor fiintelor vii, prezente si viitoare. Insa, la scurt timp, un val de caldura loveste India si provoaca moartea a douazeci de milioane de persoane.

Frank May, unul dintre putinii supravietuitori ai catastrofei, si Mary Murphy, care conduce Ministerul pentru Viitor, cauta solutii pentru ca omenirea sa faca fata provocarilor aduse de schimbarile climatice. Alaturi de ei, activisti, refugiati si oameni de stiinta povestesc despre cum le-au fost afectate vietile de criza ecologica si propun inovatii din ecologie, economie si politica, pentru a crea un viitor mai bun.

Solutiile exista, insa aplicarea lor nu e usoara, fiindca intregul mod de viata al oamenilor trebuie pus sub semnul intrebarii. Iar eforturile de azi vor da rezultate abia peste zeci sau chiar sute de ani.

„Robinson integreaza cu maiestrie detaliile practice ale crizelor de mediu si proiectele de geoinginerie intr-un portret cuprinzator si optimist al capacitatii omenirii de a coopera in fata dezastrelor. Aceasta capodopera de science-fiction adevarat trebuie neaparat citita de toti cei care isi fac griji in legatura cu viitorul planetei noastre.“

Publishers Weekly

„Daca i-as putea convinge pe politicienii si pe cetatenii de pretutindeni sa citeasca o carte anul acesta, atunci aceea ar fi Ministerul pentru Viitor.“

Ezra Klein

„In al doisprezecelea an de seceta continua, orasul nostru a ramas fara apa. Desigur, am fost avertizati ca asa se va intampla, dar chiar si in perioadele de seceta se intampla sa mai cada cativa stropi de ploaie, insa prin strategia de conservare si asolament in agricultura, prin construirea de noi rezervoare si conducte catre bazine hidrografice indepartate si prin saparea unor fantani si mai adanci, si prin toate celelalte eforturi, am reusit intotdeauna sa ne descurcam cumva. Si toata treaba asta ne-a facut sa credem ca va merge tot asa. Dar in septembrie a avut loc un cutremur, nu foarte puternic, dar aparent suficient incat sa miste ceva in stratul acvifer de sub noi si foarte repede toate fantanile au secat, iar rezervoarele erau deja goale; bazinele hidrografice invecinate conectate la sistemele noastre printr-o conducta au secat si ele. In ziua de 11 septembrie 2034 nu a mai curs nici o picatura de apa din robinete.“