Ziua de dupa maine - Allan Folsom

Allan Folsom s-a nascut pe 9 decembrie 1941, in Boston, Statele Unite. A lucrat ca reporter, redactor, scriitor si producator, a scris scenarii pentru seriale si filme de televiziune. Locuieste in Santa Barbara, California, impreuna cu familia sa. Ziua de dupa maine este primul sau roman, publicat in 1994, care a ajuns intr-un timp foarte scurt pe locul trei in lista de bestselleruri a publicatiei New York Times. Au urmat Day of Confession (1999), The Exile (2004) si The Machiavelli Convenant (Legamantul Machiavelli, 2006, aparut la Editura Paralela 45 in 2009).

Plecat la Geneva pentru a sustine o lucrare la o conferintta pe teme medicale, chirurgul american Paul Osborn o intalneste pe femeia care va deveni iubirea vietii sale. Ajuns apoi in Paris, il vede din intamplare pe cel care ii ucisese tatal cu aproape 30 de ani in urma. Intre timp, politistul american William McVey colaboreaza la Londra cu Interpolul pentru a gasi autorul unei serii de crime comise prin decapitare. In acelasi timp, persoane din diverse zone ale lumii mor in circumstante inexplicabile la scurta vreme dupa ce se intersecteaza, intr-un fel sau altul, cu aceste evenimente.

In romanul Ziua de dupa maine, Allan Folsom dezvaluie o sinistra conspiratie internationala de proportii, care il va face pe Paul Osborn sa strabata Europa cu sufletul la gura, in speranta ca nu va reusi sa gaseasca in sfarsit raspunsul la intrebarea care il tortureaza inca din copilarie: de ce a fost ucis tatal sau? Cititorului care intoarce, avid de curiozitate, pagina dupa pagina pentru a vedea ce se va intampla mai departe ii va fi greu sa incadreze acest roman intr-o singura categorie: poate fi considerat un roman politist, dar si de dragoste, de aventuri sau SF.

Din paginile sale razbate vesnica lupta dintre bine si rau, si, cu toate ca surprizele apar aproape in fiecare capitol, finalul socant si neasteptat nu va fi mai prejos, acordandu-i cititorului fidel atat rasplata binemeritata de a afla cheia misterului, cat si satisfactia de a nu inchide cartea la sfarsit, ci de a continua sa reflecteze la implicatiile sale.