Zeii ostasilor - M. Everwien

Romanul „Zeii ostaşilor” ne conduce în acele timpuri tulburi ale veacului al treilea când o soldăţime indisciplinată ajunsese să facă singură împăraţi. Mai înainte însă, este absolut necesar să căutăm cauzele ce au adus marele Imperiu Roman în această situaţie dezastruoasă.

Slăbiciunea Imperiului Roman s‑a datorat naturii însăşi a autorităţii imperiale. Unii istorici au căutat să facă din împăraţii romani ai primelor două secole monarhi absoluţi, aşa cum au fost cei din Europa secolelor XVII şi XVIII. Unele asemănări au existat, acestea fiind în principal puterea foarte mare a împăraţilor şi faptul că aceştia îşi puteau exercita autoritatea pe tot timpul vieţii. Cu toate acestea Imperiul Roman nu a reconoscut niciodată până la Septimiu Sever (193‑211) principiul dinastic sau ereditar pentru conducătorii săi.

Romanul descrie drumul lui Diocles de la simplu soldat la demnitatea de împărat. Cunoscut în istorie sub numele de Diocleţian, acest mare împărat a dat un ultim impuls de viaţă de aproape două sute de ani muribundului Imperiu Roman.

Constantin I. Niculescu