Metodica investigarii infractiunilor de trafic de fiinte umane. Monografie - Vitalie Jitariuc

Monografia elaborata de dl. Jitariuc Vitalie s-a intemeiat pe un aparat conceptual teoretic bine insusit si valorificat in cadrul lucrarii. In calitate de baza metodologica a cercetarii a servit sistemul unor interpretari generale, particulare si speciale, de analiza stiintifica, aplicate atat individual, cat si in coroborare. Nemijlocit a fost aplicata metoda comparativa, statistica, cea a modelarii, sistemica, metoda situationala in raport cu cercetarea anumitor procese si fenomene.

Monografia este constituita din 3 capitole. In continutul primului capitol, intitulat „Caracteristica obiectului probatoriului in cazurile privind traficul de fiinte umane” o atentie deosebita se acorda conceptului de proba si probatoriu; este redat si argumentat specificul probelor si a probatoriului in cazurile privind traficul de fiinte umane. Tot aici sunt descrise cu lux de amanunt circumstantele care urmeaza a fi stabilite in procesul investigarii infractiunilor de trafic de fiinte umane. Acest capitol mai include si o incursiune pe segmentul descoperirii cauzelor si conditiilor care au contribuit la savarsirea infractiunilor de trafic de fiinte umane. Aici autorul reuseste sa ne convinga ca urmarirea penala in cazul infractiunilor de trafic de fiinte umane reprezinta un sistem care include urmatoarele componente: 1) identificarea surselor probatorii si a informatiilor orientative; 2) procesul probatoriu (stabilirea circumstantelor care constituie obiectul probatoriului); 3) prognozarea unei eventuale impotriviri urmaririi penale si neutralizarea acesteia prin metode si mijloace criminalistice.

In urmatorul capitol, al doilea, cu genericul „Sesizarea organelor de urmarire penala si pornirea urmaririi penale in cazurile privind traficul de fiinte umane” s-a purces la: expunerea si caracterizarea specificului sesizarii organelor de urmarire penala referitor la cazurile de trafic de fiinte umane; au fost identificate particularitatile pornirii urmaririi penale in cazurile privind traficul de fiinte umane; se vorbeste despre faza investigatiilor initiale si ulterioare in procesul cercetarii faptelor de trafic de fiinte umane, a fost analizata interactiunea organului de urmarire penala cu structurile speciale de investigatii, precum si cooperarea internationala in procesul cercetarii faptelor de trafic de fiinte umane de trafic de fiinte umane. In acest context, au fost aplicate pe larg reglementarile de drept procesual penal din alte state cu referire la acest subiect, fiind vorba, in special despre normele de drept penal din Romania si din alte state.

In continutul acestui compartiment al monografiei, autorul reuseste sa ne demonstreze ca, in mare parte, urmarirea penala in cazurile de trafic de fiinte umane este inceputa in baza sesizarilor adresate organului de urmarire penala de victimele infractiunii sau de partea vatamata (art. 262, alin.(1), pct. 1), art. 263 C. pr. pen. al RM); sursa primara si principala de informare a organului de urmarire penala, in situatia data, este victima/partea vatamata (prin prisma art. 58-60 C. pr. pen. al RM), care urmeaza a fi audiata (cu respectarea prevederilor art. 311 C. pen. al RM).

Totusi, argumenteaza autorul, cea mai eficienta schema de descoperire a infractiunilor de trafic de fiinte umane este, totusi, urmarirea faptuitorilor in baza informatiilor sesizate de ofiterii de investigatii si de colaboratorii organelor de urmarire penala (art. 262, alin.(1), pct. 4) si alin.(3) C. pr. pen. al RM). Nu scapa din vedere si urmatorul fapt: sesizarile privind traficul de persoane pot fi adresate organului de urmarire penala si de alte entitati – de organizatii neguvernamentale la care s-a adresat victima, de persoane carora le-au devenit cunoscute asemenea fapte (denunt - art. 262, alin.(1), pct. 2), art. 263, alin.(2) C. pr. pen. al RM), mai rar poate fi si autodenuntul vreunuia dintre participantii la infractiunea de trafic de fiinte umane (autodenunt - art. 262, alin.(1), pct. 3), art. 264 C. pr. pen. al RM), precum si de catre oganul de constatare (proces-verbal cu privire la constatarea infractiunii - art. 262, alin.(1), pct. 31) C. pr. pen. al RM).

Al treilea capitol, intitulat „Specificul procedeelor probatorii in cauzele penale de trafic de fiinte umane” trece in revista particularitatile efectuarii anumitor actiuni de urmarire penala

pe aceasta categorie de dosare, si anume: cercetarea la fata locului, efectuarea de perchezitii si ridicari, audierea victimei infractiunii de trafic de fiinte umane, audierea martorilor, audierea banuitului, invinuitului, examinarea corporala, prezentarea pentru recunoastere, confruntarea, reconstituirea, verificarea declaratiilor la fata locului si experimental.

Nu in ultimul rand, autorul monografiei reflecta si specificul aplicarii cunostintelor speciale in procesul investigarii faptelor de trafic de fiinte umane. Toate aceste actiuni de urmarire penala sunt descrise si analizate in corelatie cu specificul investigarii faptelor de trafic de fiinte umane.