Luminisuri - Maria Zambrano

Traducere de Gabriela Neches

Prefata si tabel cronologic de Melania Stancu

Pe fundalul unor experiente tot mai complexe de viata comuna in care lumea spaniola si cea romaneasca se intalnesc intr-un proces de integrare europeana din ce in ce mai intens, colectia Biblioteca Hispanica a Institutului Cervantes, in care apar traduceri din literatura spaniola clasica si contemporana – cuo atentie speciala acordata non-fictiunii, eseisticii filozofice, reflectiei etice si etico-politice –, este rezultatul colaborarii dintre Institutul Cervantes din Bucuresti, care a avut initiativa acestui proiect, si Editura Humanitas. Colectia este realizata de un colectiv de profesori si traducatori, specialisti in limbi si literaturi hispanice de la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti, sub coordonarea unui comitet stiintific international. Titlurile colectiei apar, unele dintre ele, in formula bilingva, si toate in conditii editoriale speciale, insotite de un aparat critico-analitic complex.

„Eseul Luminisuri este rodul unei perioade de adanca meditatie, in care María Zambrano merge catre sine, catre interiorul fiintei, prin intermediul naturii pe care o contempla in tacere si singuratate. Autoarea urmareste cuvantul esential, exprimat prin simboluri, care sa descrie realitatea cunoscuta si sa descopere mistere, urmand diferite cai ale cunoasterii unificate: filozofia, poezia, mitul si sacrul.  Opera Maríei Zambrano intereseaza azi nu doar pentru dialogul pe care il stabileste cu marile figuri ale vietii intelectuale si academice spaniole din secolul trecut, ci si pentru ca vocea protagonistei este o voce feminina.

Considerata cea mai importanta femeie filozof din Spania secolului XX si cea mai buna discipola a lui José Ortega y Gasset, María Zambrano trezeste admiratia tinerilor de azi prin angajarea ei in problemele complexe ale societatii moderne si prin pasiunea cu care gandirea ei filozofica se ancoreaza in „toate zonele vietii“, de la etica la spiritualitate, ecologism si critica culturala.“ — MELANIA STANCU

„María Zambrano se numara, pe buna dreptate, printre cei mai importanti ganditori pe care secolul XX i-a dat lumii hispanice. Marginalizata de cursul ireversibil al istoriei si de rana adanca a Razboiului Civil spaniol, ea a fost fiica mai multor exiluri, desi peste tot pe unde a pribegit – in Franta, Mexic, Cuba, Puerto Rico, Italia – nu a pierdut legatura cu cei mai proeminenti intelectuali ai vremii, la fel cum nu a facut-o nici inainte de a parasi Spania. Zambrano isi dezvolta viziunea filozofica prin intermediul a mai bine de treizeci de volume. Pentru ea, ratiunea poetica e metoda cu care abordeaza sursa inepuizabila de inspiratie ce izvoraste din relatia dintre filozofie, poezie si mistica, fara a uita vreodata sa aseze in centrul reflectiei sale individul, politica, transcendenta, timpul, visul etc.

Exilurile autoarei nu au doar o dimensiune geografica, ci ating si o dimensiune metafizica, ce isi gaseste probabil cea mai inalta expresie in Luminisuri, considerata de multi cea mai importanta opera a ganditoarei spaniole, manifestarea profunda a unui exil intim si intens. Cand patrunzi in paginile acestui volum, in ciuda fragmentarii textelor care il alcatuiesc, reusesti in luminisuri – locuri si, totodata, non-locuri – sa intrezaresti, dincolo de intunericul padurii, lumina.“ — LUIS GARCÍA MONTERO, directorul general al Institutului Cervantes