In cautarea fericirii - Bertrand Russell

Traducere de S. G. Dragan

Fericirea, spune Russel, e o stare care se cucereste. Si nu in ultimul rand, credem noi, citind paginile spirituale si pline de eleganta ale acestei carti. Vom constata ca un ganditor englez ramane unul englez tocmai pentru ca nu ne face nici o clipa sa-i avem in minte, de pilda, pe moralistii francezi.

Din intalnirea cu ceilalti, Bertrand Russell nu trage concluzia ca trebuie sa ne refugiem, compensativ, in singuratate, pentru a ne rumina, cu o voluptate perversa, nefericirea si spaimele. Sa incercam, dimpotriva, sa ramanem orientati catre locurile marilor intalniri cu semenii nostri. Exista munca facuta cu pasiune, familia, prietenia...

Nu e usor sa ajungi in aceste locuri. Pentru a le descoperi, trebuie mai intai sa stim ce avem de lasat in urma: competitia prosteasca, aroganta plictisului si antrenul vid, oboseala vinovata, obsesia culpei si mania persecutiei.

Figura de prim ordin a logicii si filozofiei secolului XX, lordul BERTRAND RUSSELL (1872–1970) a fost totodata un autor prolific si in probleme de interes pentru publicul larg: religia, organizarea sociala, relatiile internationale, razboiul si pacea, educatia, etica, influenta stiintei asupra vietii sociale etc. In toate aceste chestiuni a exprimat o gandire originala si viguroasa, adesea in raspar cu mentalitatile dominante si starnind nu o data nemultumiri si reactii adverse din partea autoritatilor. Izbucnirea Primului Razboi Mondial ia dat ocazia sasi manifeste antimilitarismul si pacifismul; drept consecinta, sia pierdut in 1916 postul de la Cambridge si a fost condamnat in 1918 la sase luni de inchisoare. Democrat, individualist si liberal, Russell a impartasit vederile socialistilor englezi, dar a criticat bolsevismul dupa o calatorie in Rusia, intreprinsa in 1920. Pana la sfarsitul vietii na incetat sa fie un adversar al oricarei forme de dictatura si un luptator pentru cauza pacii, opunanduse utilizarii militare a energiei nucleare sau denuntand pericolele nationalismului. In 1950 ia fost decernat Premiul Nobel pentru literatura, „drept recunoastere a activitatii sale scriitoricesti variate si de mare importanta, prin care apara idealurile umaniste si libertatea de gandire“.

Traduceri la Editura Humanitas: Istoria filozofiei occidentale (2005), In cautarea fericirii (2011), Cunoasterea lumii exterioare (2013), Credintele mele (2014), Eseuri sceptice (2015).