Doamna Dalloway. Camera lui Jacob - Virginia Woolf

DOAMNA DALLOWAY

Definitivat in 1923 sub TITLUL The Hours, romanul a fost publicat in 1925 cu bine-cunoscutul titlu Mrs. Dalloway.

Eroina acestui roman mai aparuse si in romanul de debut al Virginiei Woolf, The Voyage Out / Calatorie in larg, precum si in cinci povestiri (in care Clarissa Dalloway este tot o amfitrioana care da petreceri la care sunt invitate personajele principale): „The New Dress” („Rochia cea noua”), „The Introduction” („Prezentarea”), „Together and Apart” („Impreuna si separat”), „The Man Who Loved His Kind” („Omul care isi iubea rudele”), „A Summing Up” („O recapitulare”) – toate aceste texte aveau sa fie publicate postum, in antologia din 1944, A Haunted House and Other Short Stories („«O casa bantuita» si alte povestiri”), dar si intr-una din 1973, Mrs. Dalloway’s Party („Petrecerea doamnei Dalloway”).

 ACTIUNEA romanului prezinta, in prim-plan, o singura zi din viata Clarissei Dalloway, pe de o parte, si din viata lui Septimus Warren Smith, pe de alta parte. Propriu-zis doi necunoscuti, destinele celor doua personaje se intrepatrund de fapt in aceasta unica zi londoneza. Clarissa este infatisata in toiul pregatirilor pentru petrecerea pe care o va gazdui in aceeasi seara. In planul secund, povestea se intoarce in timp, de la adolescenta Clarissei, petrecuta alaturi de prietenii ei, pana la diferite momente-cheie din viata celorlalte personaje. Septimus, un tanar veteran care se simte tot mai alienat fata de societate, de semeni si de propria sotie, se lupta cu depresia si cu socul post-traumatic cauzate de participarea in Primul Razboi Mondial. La finalul zilei, Septimus alege sa se sinucida, asa cum insasi autoarea Virginia Woolf va proceda peste ani. Toate aceste episoade intretesute sunt redate prin tehnica fluxului constiintei, considerata caracteristica scrisului Virginiei Woolf.

TEME atinse in roman: trecerea timpului, boala psihica, feminismul, criza existentiala, homosexualitatea.

CAMERA LUI JACOB

 Publicat in 1922, cel de-al treilea roman al Virginiei Woolf este considerat prima capodopera experimentala a autoarei si prima ei carte cu adevarat modernista.

 ACTIUNEA: Tanarul Jacob, fiul mijlociu al doamnei Flanders, vaduva, este prezentat in permanenta prin amintirile celor care l-au cunoscut, insa niciodata direct. Personalitatea lui se contureaza prin insasi absenta lui. Prin descrierile celor din jur, il vedem pe Jacob copil interiorizat, cu o inteligenta precoce, apoi, student la Cambridge, intelectual si cititor avid al marilor clasici, pentru ca ulterior sa ajunga unul dintre soldatii morti la datorie in Primul Razboi Mondial. Prin descrierile altora, Jacob se contureaza ca un amalgam de impresii, devenind astfel un construct si un protagonist total atipic scrierilor din epoca.