Din tara Basarabilor - George Cosbuc

Prima ei editie a aparut in anul 1901, in acelasi an cu opera, cu o tematica oarecum asemanatoare, „Romania pitoreasca” a lui Alexandru Vlahuta. Avem de a face cu o carte de culturalizare, la nivel popular, am spune, pe intelesul tuturor. Constantin Catalano a folosit textul si ilustratiile primei editii. Volumul completeaza inclinatia spre epopee a lui George Cosbuc, intalnita in poezie, cat si in volumele de proza „Razboiul nostru pentru Neatarnare (1877-1878). Povestit pe intelesul tuturor” si „Povestea unei coroane de otel”, subliniaza Constantin Catalano.

Ne aflam in fata unui curs poetic de istorie nationala, cu o poveste fermecatoare „ a devenirii poporului Basarabilor”, cum spune autorul. Aflam „ce-i cu poporul nostru, cum s-a format el, prin ce a trecut, care i-au fost prietenii si neprietenii, ce sanse de viitor are”( Constantin Catalano).

Citind aceasta carte nu se poate sa nu te gandesti la urmatoarele opere: legendele lui Ion Neculce, din fata cronicii sale, intitulate „O sama de cuvinte”, „Cantarea Romaniei „a lui Alecu Russo, „Romanii supt Mihai Voievod Viteazul” a lui Nicolae Balcescu, „Romania pitoreasca” a lui Alexandru Vlahuta si „Cartea Oltului” a lui Geo Bogza.

Daca, asa cum afirma Constantin Catalano, „Din Tara Basarabilor” anticipeaza „Cartea Oltului” a lui Geo Bogza, celelalte opere semnalate mai sus, sunt valorificate de poet, ca surse posibile pentru unele sugestii.

Ideea unitatii de neam a romanilor, „noi tot un neam suntem”, sustinuta consecvent de autor, te trimite cu gandul la cronica lui Grigore Ureche: „ romanii cati se afla lacuitori la Tara Ungureasca si la Ardeal si la Maramoros, de la un loc sant cu moldovenii si toti de la Ram se trag”.

Legendele presarate in aceasta opera, referitoare la istoricul unor locuri, la explicarea unor evenimente, contin tonalitati din „O sama de cuvinte” a lui Ion Neculce. Asa este legenda despre valul lui Troian sau Brazda lui Novac, sau cea referitoare la sfarsitul lui Andrei Batory. Cand secuii ii aduc lui Mihai Viteazul capul lui Batory, domnitorul muntean exclama sceptic: „Bietul popa, bietul popa”...

Fiind vorba de un mare poet, ne intereseaza toate scrierile lui, chiar si acelea mai putin „sclipitoare”, ca realizare artistica. Ele contureaza un profil literar, lumineaza alte fete ale personalitatii scriitorului. De aici si importanta cunoasterii acestei scrieri, indemnul editorului si al nostru pentru lecturarea ei, fiindca avem in fata „o lectie de istorie si patriotism propusa de George Cosbuc”.

Ion Radu Zagreanu