Copilul unic

Să ne rezumăm la un singur copil? Ce-ar spune mama? Dar soacra? Sau vecinii... Cum mă voi descurca și cu serviciul și cu doi sau trei copiii? Iată doar câteva dintre întrebările pe care și le pun părinții tineri în ziua de astăzi. Pe lângă acestea, mai sunt și miturile potrivit cărora copiii unici sunt egoiști, greu de socializat, singuratici – mituri care, deși au fost demontate de cercetări serioase, rămân încă înscrise în mentalul colectiv.

În Copilul unic, Susan Newman tratează pe larg problematica numărului de copii din familia actuală, abordând, rând pe rând, presiunile sociale, pretențiile ridicate de primul copil de a mai avea un frate sau o soră, limitările economice și profesionale, stereotipurile, nivelul de fericire, temerile legate de viitor. Cartea, bine documentată, bazată pe rezultate ale unor studii științifice, dar și pe multe mărturii, e o lectură plăcută și esențială, atât pentru tinerele cupluri, cât și pentru copiii unici deveniți acum adulți, care poate că s-au simțit discriminați cândva de statutul lor... unic.

Susan Newman, Ph.D., este psiholog social și expert în parenting, cu peste 15 volume publicate, unele dintre ele fiind best-selleruri. Este considerată unul dintre cei mai buni 25 specialiști în parenting și face parte dintre primii 100 de psihologi urmăriți pe Twitter.

„Dacă ai un singur copil, persoanele din jur te fac să te simți vinovată pentru că nu-l faci și pe al doilea. Mama ta, prietenele, chiar și străinii, pe stradă, îți spun: „Nu se poate să aveți doar unul! E imposibil să-i faceți așa ceva copilului vostru!” Acest război al numerelor dintre părinți a expus unul dintre secretele de familie cel mai bine păstrate: fără a face valuri, cuplul cu un singur copil devine noua familie tradițională.” - Susan Newman, într-un interviu acordat revistei Psychology Today

„O pedopsihiatră a menționat că, dintre copiii pe care îi vede, „cei cu probleme” sunt cei care au frați sau surori. Deși anecdotică, observația sa are sens în contextul unei noi cercetări. Analizând datele obținute de la 2 500 de tineri în cadrul unui studiu care a cuprins 40 000 de familii, cercetătorii au concluzionat că marea majoritate a copiilor unici sunt mai fericiți decât copiii care au frați sau surori.... pentru că nu sunt agresați, loviți sau împinși de frații sau surorile lor și nu trebuie să lupte pentru atenția parentală.” - Susan Newman