Avutia natiunilor - Adam Smith

AVUTIA NATIUNILOR este, pur si simplu, cea mai buna carte de economie politica scrisa vreodata. Este cu adevarat o carte deschizatoare de drumuri, al carei scop magistral si sinteza nu au fost depasite, in cele doua secole si un sfert care au trecut de cand a fost scrisa.

  Geniul lui Adam Smith nu sta in originalitate – el se trage, mai degraba, dintr-un sir de reflectii produse inaintea sa, asezonate cu un acut simt al observarii istoriei si al lumii din jurul sau, pentru a veni cu o sinteza a sistemelor economice si a partilor sale componente, interconectate, care a maturat totul in cale.

  El s-a inspirat din analizele economice anterioare (si in special de la fiziocrati) – desi, dupa standardele academice moderne, este socant de neglijent cand vine vorba macar de citarea lucrarilor anterioare.

  Editia de fata este o selectie din acele parti ale celor cinci Carti care sunt inca relevante si care includ multe dintre citatele si exemplele faimoase din textul original. Acest proces a presupus extragerea multor exemple istorice care nu mai sunt de actualitate astazi, dar este contrabalansata de faptul ca cititorii vor obtine o expunere mai focalizata asupra principalelor argumente ale lui Smith.

  Meritul lui Smith a fost acela de a intelege ca, intrucat toata lumea beneficiaza de pe urma lui, liberul schimb ne sporeste prosperitatea la fel de sigur precum o fac agricultura sau manufacturile. Avutia unei natiuni nu sta in cantitatea de aur din vistieria sa, ci in volumul productiei sale si comertului sau – adica ceea ce numim, astazi, produsul national brut. Aceste idei noi, dar puternice, au creat o bresa intelectuala masiva in zidurile comerciale ale Europei, iar stilul direct si provocator al lui Smith, inteligenta sardonica si gama larga de exemple l-au facut accesibil politicienilor, care au pus in practica ideile sale, creand marea era a pietelor libere, competitiei si prosperitatii din secolul XIX.

Eamonn Butler, Director al Institutului Adam Smith

  Amendamentul crucial care trebuie facut este ca sistemul smithian nu este echivalent cu o viziune anarho-capitalista si nici cu cea a unui laissez-faire pur. Mai degraba, el depinde in mod fundamental de un cadru adecvat de reguli („justitie", in terminologia lui Smith) pe care statul este insarcinat sa le instituie, sa le adapteze constant si sa le aplice. Intr-adevar, rolul guvernului depaseste cu mult conceperea minimalista a statului ca „paznic de noapte" din reprezentarile caricaturale ale secolelor XIX si XX. Smith ii cere statului sa fie „puternic" in „arbitrarea" „Marelui Joc" al economiei de piata (cum il denumeste el in Teoria sentimentelor morale) si sa furnizeze ceea ce noi numim astazi „bunurile publice", inclusiv educarea celor saraci.

Dr. Razeen Sally, Conferentiar Economie politica internationala - London School of Economics, Co-director al Centrului European de Economie Politica, ECIPE

  Adam Smith (16 iunie 1723 – 17 iulie 1790) a fost economist, om politic si filozof scotian. Fiu al unei familii scotiene, la 14 ani intra la Universitatea din Glasgow unde devine discipol al profesorului de filozofie morala Francis Hutchison. Apoi intra la Universitatea din Oxford unde ramane sase ani. In 1748 ocupa un post de profesor de literatura la Universitatea din Edimburg, iar in 1751 trece la cea din Glasgow, unde il substituie pe Hutchinson la catedra de Filozofie Morala.

  In 1768 obtine postul de Comisar al Vamilor din Edimburg, post pe care-l va ocupa intreaga sa viata si care nu parea a fi in contradictie cu spiritul sau liberschimbist.

  Adam Smith a fost initial interesat de etica. Dupa el statul trebuie sa se abtina sa intervina in economie, pentru ca oamenii actioneaza liber in cautarea propriului interes, existand o mana invizibila ce le converteste eforturile in beneficii pentru toti.